Filmul si hipnoza

Incepe sa-mi devina din ce in ce mai clar, precum incep sa ma uimesc din ce in ce mai mult, de adevarul conditiei mele aici.

Ceea ce inainte numeam a fi un simplu privitor, a fi un simplu observator, incepe sa transpara in realitatea adevarata … atat de adevarata, ca aduce nuante si informatii la care nu m-as fi gandit. De exemplu: sunt aici exact ca la un film. Eu cu atentia mea sunt inserata in acest film, multiversional. Filmul este creat apriori experimentari, este fals ca suntem creatori aici. In sensul in care eu privesc ca pe creator pe cel ce creaza o posibilitate noua cu zero legaturi cu orice deja creat. Noul 100%. Dar aici nu exista asa ceva, aici e un soi de loc de joaca de-a creatorii. Ca si cum cineva ne-a dat un sevalet si o cutie cu 100 de culori de tempera, si noi desenam ce ne trece prin minte. E si asta o forma de creatie. Dar defapt e un soi de inteligenta si imaginatie vie, activa, folosind materialele deja create. Culorile, panza, sevaletul. Nu noi am creat toate acestea, noi doar ne utilizam inteligenta vie in a le folosi.

Si ca sa revin… Filmul este creat de creatorul / creatorii principali – nu de cei care il experimenteaza. Filmul este creat din experienta cuiva – firesc, care si-a pus experienta sub un soi de opera de arta, pentru a o impartasi cu ceilalti : iata, acest film. Ce simt eu este ca dirijorul principal este cel ce sustine posibilitatile chiar in timpul asta in care eu scriu aici la calculator. El canta melodia principala, iar noi toti suntem ca niste albinute cantand, valsand si dansand pe melodia principala, fiecare in felul sau. Este ca si cum.. creatia principala este melodia iar noi suntem diapazoanele rezonante. Fiecare are propriul sau mod de a dansa pe melodia cantata. Nu exista doua dansuri la fel.

Si in interiorul melodiei principale, cantata chiar acum de “creatorul” principal, creatii si creatori secundari au luat nastere pentru a “explora” aceasta melodie. Astfel, creatori mai multi au creat “creatii” in interiorul creatiei principale, folosind desigur… doar notele din melodia originala, cantata chiar acum. Exista o singura melodie originala pe care noi cu totii, dansam, fara sa stim. Doar cu “notele”/”culorile”/”moleculele” acestea totul are loc. Totul este creat doar cu aceste molecule, note, culori de baza. Iar pentru a putea exista creatia este cantata continuu, clipa de clipa. Daca creatorul/dirijorul s-ar opri, noi toti ar trebui sa ne intoarcem seva inapoi spre creatia principala, si spre lumea reala adevarata – dinafara creatiei.

Bun, asta ca o amanuntire. Filmul in care ne aflam acum este un film secundar din creatia principala – creat de un soi de creatori secundari, mai multi la numar, care se aseamana cu niste mecanisme robotice, sub indrumarea si dorinta unui creator secundar viu, real, care este un soi de copil/avatar al dirijorului principal. Noi toti suntem un soi de copii/avatare ale dirijorului principal, la un anumit nivel.

Acest film in care ne aflam este un film multiversional, de genul unui joc pe calculator cu foarte multe variante, imens de multe. Ne miscam prin acest film cu alegerile noastre, fiecare in functie de individualitatea sa unica. Cum am zis, fiecare din noi avem o amprenta unica, ca un soi de combinatie unica de note. Un soi de diapazon unic, prin care melodia totala reverbereaza in fiecare intr-un unic mod.

Atentia noastra (noi insine) este inserata aici ca la cinema. Doar ca nu mai stim asta. Adevaratul noi este binemersi intr-un soi de bula/capsula, conectat la filmul acesta. Aici atentia noastra a fost sparta in miliarde si miliarde de fascicole, exact ca un fascicol de lumina care trece printr-o prisma. Ca noi sa putem simtii senzatii fizice, precum caldura, frig, placere tactila, gusturi, auzuri, mirosuri, sa ne simtim trupul fizic, sa putem fii constienti de un gand, sa putem simti o emotie, sa poata sa ne bata inima, sa circle sangele, sa se miste plamanii, etc – ca toate astea sa se intample, a fost nevoie de un fascicol de “curent electric” care sa le intretina, sa le dea nastere, sa tina in functiune. Astfel ca.. la intrarea in aceasta “lume”/”film multiversional” noi ne-am impartit in miliarde de fascicole, fiecare fascicol sustinand unul din lucrurile pe care noi aici le experimentam: un fascicol pentru functionarea inimii, unul pentru ficat, unul care se imparte in foarte multe pentru spectrul vederii, la fel pentru auz, miros, etc. Noi consumam mereu parti din atentia noastra / noi insine, pentru a putea “privi” acest film. Noi defapt tinem acest film in viata, prin propria noastra viata / energie / substanta de atentie. Cand atentia este retrasa de aici filmul inceteaza. Astfel este acest film facut. Spre deosebire de mai marele film… care este sustinut si cantat clipa de clipa de creatorul / dirijorul principal, acest film de aici inceteaza cand noi incetam sa il mai alimentam cu atentia noastra. E si firesc. Creatiile din interiorul creatie principale sunt doar un soi de copii dupa melodia principala. Daca creatorul principal sustine clipa de clipa creatia asta, o canta clipa de clipa, practic.. isi da clipa de clipa atentia sa pentru ca aceasta creatie sa existe… firesc ca mai departe, in interiorul creatiei, totul este fractalic… iar creatorii secundari creaza lumi pentru care e nevoie sa iti dai si tu atentia ta pentru a o putea experimenta. Sunt si lumi la care nu trebuie sa dai atentie in schimb, deoarece alte fiinte fac asta, si sustin lumile alea si pentru altii. Dar aici, e asa.

Si ca sa revin. Ne aflam exact intr-un film. Scopul este de a explora multiplele fatete ale cantecului principal. Scopul nostru este doar explorarea, experimentarea, descoperirea. Este tot ce este important, si tot ce face scopul intregului joc/creatii. (despre asta am mai vorbit separat aici: O mica incursiune in lumea reala).

Initial se intra in film si explorezi ce si cum doresti, in acord cu alegerea si vointa ta (nota ta individuala). Si filmul acesta initial se desfasoara concomitent cu acesta in care ne aflam, si exista lumi vaste in care fiecare experimenteaza la alegere si vointa libera. Ce s-a intamplat / intampla aici este ca… ne aflam intr-o simulare a unui film organic, si nici macar intr-un film original. Este o simulare creata cu niste scopuri anume (am scris si scriu separat de ele). Ce se intampla aici, in mod inedit, este ca… s-a creat un soi de iluzie/hipnoza care ne diverteaza atentia si alegerile spre alte optiuni, fata de cele pe care noi le-am alege daca am fi de sine statatori. De exemplu, este exact ca in exemplul cu sarpele din mitul cu adam si eva. Adam si Eva erau binemersi in gradina de cand se stiau, si faceau cam tot ce le placea pe acolo, vine sarpele si ii da Evei o idee noua: “dar de ce sa nu incerci si din fructul oprit?”. “Chiar asa.. de ce nu?” S-a intrebat Eva pentru prima data.

Cam asta se intampla cu noi. Noi stim bine ce am alege, ce trebuie sa exploram, ce trebuie sa facem… in acord cu nota pe care o avem, dar exista aici un soi de divertori, perturbatori, mascarici, hipnotizatori… care ne tenteaza cu optiuni care sunt diferite de nota si drumul pe care il avem. Si cadem in plasa lor, suntem defapt… deja cazuti 🙂 Ei tot ce au facut aici a fost sa se joace cu imaginatia fiintelor vii si reale. Ei ne-avand posibilitatea de real, de viata vie, etc, au zero sanse sa creeze un outcome sau altul, un scenariu sau altul – la modul real. Adica.. poate sa il fabrice, dar nu poate sa ii dea si viata. Doar o fiinta reala poate da viata unui scenariu, chiar prin faptul ca il vietuieste. Si astfel acesti actori/divertori/hipnotizatori/mascarici nu fac decat, precum sarpele, sa vina cu idei. Ei nu pot musca din mar, dar pot face ca fiinta reala sa muste din mar. Ei nu pot experimenta pe viu nimic, dar pot crea scenarii pe care fiinta reala sa le experimenteze pe viu. Ei nu pot decat sa convinga sau ba fiinta reala sa experimenteze ce vor ei. De asta le zic divertori (de la englezul to divert = a schimba traiectoria). Ei doar schimba traiectoria fiintei reale, comutandu-i atentia inspre a privi filmul si scenariile propuse de ei, in loc ca fiinta sa priveasca vastele scenarii ale cantecului original, organic, dupa vointa si pulsul sau liber.

Este ca si cum… in interiorul creatiei organice s-au nascut un soi de automatoni / copii, care se joaca de-a creatia. Exact ca atunci cand noi eram mici si ne jucam de-a mama si tata, sau ce mai vedeam pe la parinti. Ai mei de exemplu aveau un magazin, si noi fratii ne jucam de-a proprietarul de magazin, ne faceam marfurile noastre, ni le vindeam intre noi, etc. Asa si acesti copilasi in interiorul creatiei principale, ei exerseaza si se joaca pe aici de-a creatia. Ei isi imagineaza ca si ei creaza acum o creatie si fiintele reale vin si le traiesc lor creatia, exact ca in realitate. Si iata ca, au reusit sa se si joace pe viu :))) Firesc… in realitatea reala, totul e pe viu, chiar si joaca 🙂 Si ei au impresia ca si ei isi creaza creatia lor (creatia copil din interiorul creatiei principale) si ca vor naste zeul lor in realitatea reala, dar .. desigur totul este doar un joc in creatia aceasta, si absolut zero posibilitati ca creatia lor sa ajunga vreodata in realitatea reala :)))) Dar ei aici iau totul foarte in serios, sunt multi chiar in uitare totala, ei chiar cred ca ei nasc zeul lor in realitatea reala – si iau munca asta cu extrem de mare seriozitate. (asta e alt subiect in sine)

De ce scriu toate astea? Unul pentru a infatisa putin mai mult din imaginea totala, si doi, pentru a revela ca… atentia noastra, vointa, decizia si alegerea sunt 100% libere. Noi in continuare ne comutam atentia pe ce vrem noi, cand vrem noi, cum vrem noi. E doar un scenariu, doar niste hipnoze facute, in care momentan suntem cazuti … care ne tin atentia mereu in acelasi puncte. Noi insine avem atentia inserata in jocurile astea de pe aici, dar trebuie sa simtim/re-amintim ca atentia noastra este sub propria noastra vointa! Noi ne comutam atentia in functie de cum dorim.

Chiar daca legile fizice par atat de imprenetrabile, chiar daca o boala pare ca e mai presus decat puterea ta, chiar daca ploaia de afara, norii, frigul, caldura, etc… par ca sunt complet peste tine, este complet invers 🙂 Tu esti capabil sa schimbi toate acestea. Iar asta e lumea din care ai venit, si pe care o stii ca e reala.

Si o inregistrare bonus 🙂