[Romanian] Regatul Etern (plus inca cateva comentarii)
Cateva raspunsuri la un comentariu semnificant si pertinent postat de Lorisucu.
[Lorisucu]
“Avem multe inca de invatat, sau mai bine zis adus aminte despre aceasta lume si realitate, si cred ca deja avem piesele acestui puzzle separat in multe grupuri si comunitati, va necesita sa invatam sa cooperam din nou si sa ne unim ca sa le asamblam.
Vad mici dovezi ca se intampla acest lucru, dar nu e vorba doar despre a cita fapte si a face legaturi intre cuvinte. O actiune trebuie luata.
Ma frustreaza enorm ca nu stim inca exact adevarata istoria a acestei lumi si a noastra, dar cred ca descopar solutia pt aceasta frustrare.
Pentru gnostici, Adevarul este un Aeon, lucrand in sinergie cu ceilalti. Asa cum stii probabil, acesti aeoni nu sunt entitati la care te inchini, sunt curentii si structurile care compun arhitectura realitatii. Prin extensie, si noi suntem Aeonici prin origine, cand vezi mai adanc de programare.
Este ceea ce suntem, si exista un comfort iluminant in asta. Insa am vazut online incercarea de a transforma aceste forte intr-un fel de insigne spirituale pe care le porti, sau de a le folosi pt. a te inalta deasupra acestei lumi care ar fi inferioara.
Spre exemplu, in cercurile new age, se vorbeste mult despre “divin”. Zei, entitati, ingeri, demoni, ghizi spirituali etc. Acum ceva timp, perceptia mea era ca aceste entitati sunt toate negative, doar archoni. Acum nu mai sunt asa sigur, si ma aliniez mai mult cu ideea ca asa cum sunt oameni de toate tipurile, sunt si fiinte incorporeale. Problema este cand ne substituim propria noastra suveranitate acestor entitati, crezand ca noi suntem cumva sub ei. Asta e ceea ce inseamna “divin” pentru mine acum, un ecosistem vast de fiinte mai departe de lumea fizica, dar numai pentru ca sunt “divini” nu inseamna ca se comporta intr-un mod Aeonic, asa cum vedem, fortele negative au subjugat lumea noastra.
Nu avem nevoie de niciun “ascended master, archangel Michael” etc. pentru a schimba lumea. Avem deja capacitatea inerta, si am impresia ca aceste entitati, chiar daca au intentii bune si vor sa ajute, sunt naivi si nu inteleg situatia adevarata pentru ca ei nu au experienta directa de a exista intr-un corp fizic pe aceasta lume ca si noi. Si bineinteles, multi au intentii rele.
Spun toate astea fiindca, prin termenul Aeonic incerc sa exprim ideea de a deveni mai “reali”, umani, conectati cu cea mai profunda parte a noastra, nu de a ne ridica la statutul de zei. Cred ca exista mai multa putere in asta.
A deveni adevarati din nou este ceea ne salveaza, nu discutii intelectuale despre extraterestrii sau altceva, insa si acele lucruri au rolul lor bineinteles. Si Adevarul iese la iveala pentru ca e imposibil de omorat.
Sunt niste chestii interesante pe care le-am spus despre Sirius spre exemplu, si o sa descoperim multe altele, dar indiferent de ce informatii avem, natura noastra Aeonica ramane neschimbata si acela e locul de la care trebuie sa lucram, sa existam, indiferent de ce influenta are astrologia, numerologia, sistemele sociale, entitatile etc.
Logos, Sofia, Cristos, Aletheia. Cand ne conectam cu acea parte a noastra, perceptia noastra a realitatii se schimba. Si schimbarea perceptiei precede schimbarea manifestarii. Si redevii sigur ca putem dezarma autoritatea falsa. Este amuzant defapt, chiar ar trebui sa imi fie frica de acesti idioti? Nu prea cred. A avea frica este ceea ce se intampla in mintea lor, pe care au implantat-o in noi. Nu apartine noua.
Nu e garantat sa fie o victorie pentru noi, fiindca exista posibilitati infinite in aceasta multi-realitate. Dar ce observ si simt acuma, personal, e ca bulgarele deja a luat-o la vale, pisica a iesit din sac si nu se mai intoarce inauntru. Ei vor sa prabuseasca sistemul ca sa isi instaleze distopia. Dar fundatia sistemului e construita pe nisip, si fundatia Aeonica este originara si absoluta, si ii va lua locul.
Despre poezia lui Eminescu, tocmai am citit-o. Au fost multi de-a lungul istoriei care stiau, si ne-au avertizat in mod criptic. Noi traim acuma in momentele pe care le-au profetat ei. Nu e fascinant acest lucru? Apreciez poezia, trebuie sa spun insa ca imi displace lectura si poezia in general, cred doar fiidnca mi s-au bagat pe gat fortat la liceu, si eu am un impuls puternic de rebeliune impotriva autoritatii, inclusiv profesoara mea de romana :). Dar pictez, si creez in alte feluri, este expresia noastra ca si fiinte creatoare in microcosm. Asa important, chiar daca nu ii pasa nimanui, si chiar daca arta a fost subjugata de catre AI in ultimii ani.”
[Denisa]
Hey, mersi ca ai impartasit toate acestea. A fost placut sa citesc ceva inteligent si cu nuante de Adevar scris in limba romana.
In 2018, cand am pornit blogul si am inceput sa public anumite articole legate de intelegerea mai adevarata a lumii in care ne aflam, gasisem ca exista prea putine persoane in Romania care sa fie interesate de aceste lucruri. Desigur, existau anumiti indivizi aparent interesati de fenomene paranormale, conspiratii, etc, insa de multe ori mi se parea ca exista ceva extrem de static si repetat in acele informatii, si nu o gandire vie si o analiza profunda, o dorinta arzatoare de a cunoaste ce este viata asta, unde ne aflam si ce suntem cu adevarat.
Felul in care ai descris anumite concepte aici mi-a adus aminte de lucrarile lui Corrado Malaga, ai apucat sa il studiezi? Multe din lucrarile sale sunt traduse in limba romana. Nu am apucat sa studiez tot corpul sau de lucrari, insa… desi pot sa percep (prin interior) ca exista anumite lacune (unele destul de semnificative) in viziunea sa per total, consider ca in lucrarile sale anumite portiuni din Adevar sunt descrise si punctate exceptional de fidel.
Legat de Aeoni, am o anumita reticienta inspre a ne considera pe noi aceste fiinte supreme, desi la nivel real – in realitatea mistica/magica originala (!) – suntem fiinte de o inteligenta, creativitate, geniu, muzicalitate… as putea spune, aproape inimaginable pentru mintea noastra degradata de acum.
Insa chiar si asa, de ce prefer sa ma uit la cine suntem acum, acesti oameni in interiorul creatiei, si sa pornim de jos in sus, cum ar veni, in intelegerea mai profunda a realitatii in care ne aflam… este pentru ca… trebuie intai sa ne intelegem rolul ca si copiii lui Dumnezeu. Dumnezeul adevarat, creatorii nostrii originali – Mama si Tata.
Insa daca pornim de sus in jos, vazandu-ne pe noi intai ca si Aeoni (sau chiar Dumnezeu insasi, cum multi prefera sa se creada) si apoi fiintele umane din creatia in care suntem acum, riscam sa pierdem din vedere exact aceasta instanta a copilului, si in mod paradoxal… tocmai aceasta instanta este unica care poate salva aceasta lume!
Trebuie sa redevenim copii, insa nu in modul in care acest pasaj biblic este de obicei interpretat de adeptii Crestinismului. Nu este vorba de a ne intoarce la o stare mai tembela de a fi, in care nu mai judecam nimic cum le-ar placea celor din New Age sa considere. Este vorba de a intelege ca suntem copiii lui Dumnezeu… in sensul ca… apartinem de o familie! Avem o mostenire, un tezaur de care nu mai suntem constienti, insa.. in acelasi timp si o responsabilitate.
Pentru cei cu o adevarata maturitate spirituala, cel mai corect este sa intelegem ca… intr-adevar provenim din acest regat mistic si magic, suntem in acelasi timp aceste fiinte eterne (“Aeoni”, insa inca nu stiu daca acesta e numele corect) insa si copii. Si ca in realitatea reala – acest Regat Etern, exista fiinte (tot “Aeoni”) mult mai mature si avansate, sa zicem, decat noi. Ceea ce, pentru noi, acestia ar parea ca si adulti, parinti, sau de-a dreptul antici (Elders).
Acestia sunt langa noi, ajutandu-ne continuu! Ei nu sunt ingeri! Sunt familiile noastre, sa spunem, de care am uitat. Ei continua sa existe in acest Regat Etern pe cand noi dormim si visam acest vis temporar insa monstruos din care, atunci cand incepem sa vrem sa ne trezim, ei sunt aici sa ne ajute.
Deci, legat de ingeri… momentan consider ca toti ingerii sunt defapt fiinte pierdute, copii ai lui Dumnezeu pierduti pe la tot soiul de alte nivele ale aceluiasi Matrix. Si ei incearca sa se elibereze din acest cosmar precum si noi incercam, si e posibil sa ne ajute.. precum si noi e posibil sa ne ajutam unii pe altii aici in plan uman, insa in mod definitiv acesti “ingeri” NU sunt mai destepti sau mai puternici decat noi, ci fiinte pierdute in acelasi iad ca si noi, cautandu-si drumul inapoi spre Imparatia si Regatul Etern.
Iar apoi mai sunt si ingerii falsi, desigur, diavolii si lucratorii Demonului care doar impersoneaza calitati ingeresti (lupi in piei de oaie) ca sa ne pacaleasca si sa continue sa ne tina pierduti aici in intunericul constiintei – Iadul.
Si, apropo, am mari reticiente legate de acest cuvant “divin”. Cand il rostesc… ceva nu se simte bine in interior. Asa am inceput sa percep ca e ceva fals, pervertit, legat de semnificatia sa. Cum New Age-ul, de exemplu, a proliferat acest cuvant, incercand sa ne faca pe toti sa ne consideram “divini”, desi in sens semantic… divine=devas=devil, iar acest lucru este un indiciu in plus.
Prefer cuvantul Viata (cu majuscula) deoarece acesta este Adevarul a ceea ce suntem! Suntem copii Vietii Eterne, Mamei si Tatalui nostru adevarati, Pamantul si Spiritul intregii Vieti!
Cand ne re-intelegem instanta de copii ai acestei Vieti Eterne putem incepe sa ne folosim puterea si cunoasterea care ne-a fost lasata ca si vestigiu, de catre cele mai mari forte in existenta.
Insa cand incercam sa ne credem Dumnezeu, sau sa-i luam locul, ne batem singuri cuie in picioare… lucrand, fara sa ne dam seama, impotriva scopului creatiei in care ne aflam. Exista un scop foarte precis pentru care ne aflam in aceasta experienta acum, iar acest scop are de a face cu trecerea de la copilarie la maturitate, in sens spiritual. O alchimie si transmutare a sufletului nostru in cel mai profund mod, insa ca sa putem face aceasta calatorie initiatica trebuie sa pornim de la inceput. De la zero. Aspectul de copii ai lui Dumnezeu – adevarul a ceea ce suntem.
“Nu e garantat sa fie o victorie pentru noi, fiindca exista posibilitati infinite in aceasta multi-realitate.”
Ba da, victoria este garantata. Nu exista asa ceva ca “multiple posibilitati” in care aceasta creatie poate decurge. Dumnezeu nu joaca zaruri. Exista un singur rezultat, o singura Cale Ingusta (Narrow Path), o singura cheie cum a spus Chiron Last (Only One Key). O singura destinatie unde trebuie sa depunem cel mai profund efort ca sa putem ajunge din nou. Imparatia Eterna. Victoria suprema a Binelui asupra raului, finalizarea tuturor ciclurilor false de creatie-distrugere si dobandirea Vietii Eterne.
Tine minte: Binele este totdeauna Etern, pe cand raul a fost mereu o creatie temporara si finita!
“Dar ce observ si simt acuma, personal, e ca bulgarele deja a luat-o la vale, pisica a iesit din sac si nu se mai intoarce inauntru. Ei vor sa prabuseasca sistemul ca sa isi instaleze distopia. Dar fundatia sistemului e construita pe nisip, si fundatia Aeonica este originara si absoluta, si ii va lua locul.”
Absolut! Insa victoria trebuie sa fie eterna (permanenta).
Altfel, daca ne vor pacali sa acceptam distrugerea noastra si a Pamantului inca odata, asta nu va face decat sa aduca inceperea unui nou ciclu, creatia unei noi omeniri care la inceput va fi cat de cat in regula… insa dupa ceva timp va decadea, apoi acea omenire din nou decazuta nu isi va gasi puterea, curajul si iubirea sa apere sacrul, sfantul, Pamantul si unii pe altii, si vor fi distrusi din nou, ca apoi sa fie creati din nou, etc, etc, etc. Nebunia completa din care trebuie sa iesim.
Mersi ca esti aici! Si felicitari pentru Spiritul tau care (se simte printre cuvinte) si-a dorit si a continuat sa caute Adevarul, in ciuda la destule incercari.
Uite, iti impartasesc videoul asta, poate te face sa iti amintesti cate ceva:
“Dar pictez, si creez in alte feluri, este expresia noastra ca si fiinte creatoare in microcosm. Asa important, chiar daca nu ii pasa nimanui, si chiar daca arta a fost subjugata de catre AI in ultimii ani.”
Da, actul creator este ca o Flacara care ne tine Sufletul in viata. In mod definitiv… trebuie sa continuam sa creem chiar si atunci cand pare ca nu are niciun sens sau nimanui nu-i pasa. Frumusetea si misticismul creatiei este ca… isi implineste scopul prin sine insasi.