Cum lucreaza negativitatea?
Negativitatea vrea sa te intorci impotriva ei. Sau.. mai bine zis, sa i te alaturi. Sa intorci armele impotriva sa, si sa incerci sa castigi jocul tau cu armele sale, pe terenul ei. Ceva imposibil.
Una din metodele uzuale, aproape singura, a negativitatii este de a te vraji sa lupti impotriva ei cu armele ei. Devenind ca ea. Si acolo te-a prins. Niciodata o fiinta umana vie nu va putea folosi un pistol de fum. La ce i-ar fi bun? Dar o poate lua razna, in mana crezand ca tine pistolul, ca de ce acesta nu functioneaza. Asa joaca negativitatea jocul. Incercand sa te aduca pe terenul ei, stiind ca doar acolo te poate distruge, sau mai bine zis consuma pana la auto distrugere.
Nu avem nicio sansa impotriva negativitatii. Pe terenul ei, cu armele ei, ea va fi mereu cea care va castiga jocul. Oricat de indreptatit ai fii tu.
Negativitatea vrea sa incepi sa fii ca ea. E singurul mod in care poate castiga. In care are mai multa forta decat tine. Si practic te bate pe terenul ei. Tu privesti o scena negativa, si esti tentat sa o rezolvi folosind armele pe care le-ai vazut in jur de cand erai copil. Si anume, acelea negative. Furie, indreptatire, gelozie, atac, manipulare, amenintare, etc. Toate astea sunt doar fum in vant, pentru o pesoana cu suflet, de factura luminoasa. Cum poti tine in mana un pistol de fum? E clar ca e doar fum, oricat incerci sa te prefaci. Vezi fiintele de fum, ca folosesc pistoale de fum, ca te impusca cu ele, si iti cauzeaza durere si dorinta sa te retragi. Si ai impresia ca acelasi pistol de fum va functiona in mainile tale, si asta pentru ca… tu tie inca iti esti invizibil. Vezi lumea intreaga din jur, dar oglinda pentru chipul tau real inca nu exista. Si astfel, vazandu-i mereu pe ei, ai impresia ca tu esti unul din ei. 🙂 Ca un copil crescut de mic intr-o haita de lupi. El crede ca e tot lup, se poarta, mananca si gandeste … similar cu un lup, sau cu ceea ce el observa si imita de la lupii din jur. Dar … omul e om, si lupul lup. Oricat ar fi copilul de ametit, din afara se vede clar. Armele de fum, functioneaza doar in mainile fiintelor de fum. Fiintele de lumina nu au arme. Ei sunt tot ceea ce au. O unica si compacta putere. Dar asemeni alegoriei de mai sus, trebuie ca copilul sa vrea sa isi vada mainile, sa vada ca e diferit, si sa incerce sa descopere ce se intampla. Nu. Armele de fum nu vor functiona niciodata in mainile tale. In maini de foc sa pui o arma de fum. Asta e putin interesant si hilar in acelasi timp. Dar poti face ca fiinta de foc sa creada ca e de fum. Si atunci ea se va purta la fel ca si cum ar fi egala celor din jur. Un zeu printre oameni, adormit si hipnotizat, de 10 ori mai inalt ca ei, se vede mic si de aceasi statura.
Cam asta e povestea cu negativitatea si felul ei hipnotic de a lucra. Negativii stiu ca tot ceea ce fac e doar fum in vant, doar o noua diversiune de a capta din nou atentia, pentru a te tine din nou incatusat in povestile lor, pe terenul lor, iar tu inca o clipa sa fii in ceata, sa nu ai timp, sa nu mai stii sa te uiti la propriile tale maini. La propria ta adevarata fiinta. Si astfel, sa desfaci labirintul. Jocul e sustinut si hranit de fiinte de lumina ce se cred fiinte de fum. In marea de fum inconjuratoare. Sirenele i-au prins in joc.
Aceeasi smecherie este aplicata si pentru pozitiv, nu doar pentru negativ : muta-ti-va atentia pe una dintre parti, egal ca luptati impotriva ei sau sunteti de partea ei. Tot ce conteaza e sa iti immersezi mintea in dualitate, ca asta mentine Matrixul functional si asta ne leaga si pe noi de Matrix.
Nimeni nu spune sa ramai neutru, sa nu treci de partea nici unei parti, ci toti ne imboldesc de la spate musai sa alegem, sa ne avintam in lupta cu dualitatea.
O capcana si mai fina imi pare aia in care suntem dresati de mici sa empatizam cu … nu conteaza ce, de regula cu binele si cu emotiile. Sa ne implicdam in viata celorlalti, a societatii,a comunitatii, tra-la-la.
Cind empatizezi cu ceva/ cineva, te proiectezi in locul lui, devii una cu el si situatia in care se afla… practic iti difuzezi o mare parte din propria fiinta in fiinta lui. Mare paarte din tine cedezi acelei situatii cu care empatizezi. Adica nu mai esti neutru, ai trecut de o partea a dualitatii, te-ai immersat adinc in Matrix.
Desigur, ajuti daca ti se cere ajutorul, insa nu despre asta e vorba, ci despre a ramine detasat, neimplicat. Cum zic budistii, a face fara sa faci.
“O capcana si mai fina imi pare aia in care suntem dresati de mici sa empatizam cu … nu conteaza ce, de regula cu binele si cu emotiile. Sa ne implicdam in viata celorlalti, a societatii,a comunitatii, tra-la-la.” – exact ! Bine punctat !
In lumea noastra prezenta, se foloseste negativitatea, probabil dupa mai multe teste s-a vazut ca fiintele emit mai multa energie fiind supusi la stimuli negativi, mai degraba decat pozitivi. Dar si cu pozitivitatea si “empatia” e acelasi lucru. Oricum ambele fac parte din aceeasi roata. Daca ti-ai cumparat bilet pentru “bucurie” vei avea si “suferinta”.
Oameni cred ca atunci cand nu mai empatizezi, adica .. cand nu mai joci jocul emotiilor, si doar ramai prezent, si privesti scena care are loc in fata ta, devii asa insensibil, ca o piatra. Ei blameaza neutralitatea considerand-o egoism, raceala … tot metode ca sa ii faca pe cei neutri sa intre in jocul lor emotional, in rolul ala de a se simti vinovati ca sunt neutri :))
Astia negativi nu se pot abtine de la tertipluri dinastea. Cred ca unii nici nu isi mai pot imagina viata reala, fara astfel de tehnici si tertipluri.
Oricum noi suntem intr-o lume excesiv negativa aici, chiar daca e dualitate, se extrage energie excesiv prin frica – mai degraba decat prin bucurie/fericire.
Da, se extrage energie excesiv prin frica, pentru ca e mai usor de extras. Ai vazut Monsters INC , super funny si real ? Energia negativa e un soi de combustibil primar, un fel de minca sa-si umple matul. Aia pozitiva e deja gourmet si implicit mai pretioasa
Indoctrinarea cu pretuirea sentimentelor e big deal in societatea umana. Ne iau astia de mici cu gargara si cu pretuirea sentimentelor. Deja cind ajunge omul in adolescenta, viseaza doar iubiri inflacarate si scopul vietii lor devine maritatul si puitul ( vazute ca vaca de muls sentimente si emotii care mai de care mai mirobolante ).
Cind ajung adulti, principala grija a lor este sa vorbeasca si sa se poarte in asa fel incit sa protejeze ori sa raneasca sentimentele celorlalti. Nu conteaza informatia, nu conteaza adevarul ci doar … simtirile. Ajung ca functioneaza aproape exclusiv controlati de emotii si sentimente, atit de puternic a fost dresajul si apoi focusul pe ele, pentru intreaga viata a unui astfel de zombi emotional.Astia traiesc pentru a simti si sunt majoritatea oamenilor.
Insa am vazut negativi “spirituali” deghizati in dragalasi si care au facut ca toate visele cind au auzit de neutralitate si ratiune. Le-au demonizat pe amindoua si au tunat si fulgerat ca iubirea e buna, ca fara sentimente suntem niste monstri fara suflet si adio spiritualitate , ca sufletul se hraneste cu iubire si tra-la-la. Au astia niste texte in ei, de-mi cad plombele cind ii aud ! Pe orice grup si adunatura de spirituali, daca zici de neutralitate si anularea sentimentelor, o iau razna instant de parca le-ai dat foc la coada.
“Cind ajung adulti, principala grija a lor este sa vorbeasca si sa se poarte in asa fel incit sa protejeze ori sa raneasca sentimentele celorlalti. Nu conteaza informatia, nu conteaza adevarul ci doar … simtirile. ” — doamne, cat de bine ai zis. Exact.
“Insa am vazut negativi „spirituali” deghizati in dragalasi si care au facut ca toate visele cind au auzit de neutralitate si ratiune.” — si eu! Foarte inedita reactie, culmea.
“Pe orice grup si adunatura de spirituali, daca zici de neutralitate si anularea sentimentelor, o iau razna instant de parca le-ai dat foc la coada.” — pai.. e ca si cum .. chiar le dai foc la coada. Ei cu ce se mai hranesc, daca oamenii isi recapata ratiunea? 🙂
Eu , de exemplu, am fost judecata in mediile sociale ca judec :))) In ziua de azi, multi “spirituali” merg pe ideea cu iubirea la putere, nu ai voie sa zici nici pas impotriva iubirii. Astfel trebuie sa fii de acord cu orice, sub orice forma, in numele iubirii :))) Ciau judecata, ciau discernamant, ciau spirit critic. De ce sa folosim toate aceste functii principale ale neo-cortexului… cand putem doar sa ne iubim? :))) =)))