Despre virtute si lupta cu sinele
Atunci cand incercam sa facem cat mai evidenta o virtute, suntem deja ascunsi in spatele ei. Virtutea reala, binele, adevarul .. nu are nevoie de efort. Virtutea reala exista chiar atunci cand nu esti constient de ea. Cand inca nu stii macar ca exista. Cand existi simplu, din sinele tau, cand esti din nou “re-conectat” cu sufletul tau. Atunci, esti automat, in cea mai buna forma posibila pentru tine si pentru altii. Pentru ca esti real, just, adevarat. Urmezi o ordine mai mare decat cea cunoscuta cu mintea ta. Si lucrurile incep sa se simplifice. Mult.
Dar pentru asta, cum am mai zis, trebuie deparazitare, restituirea sinelui, etc. Munca pe care fiecare in parte o poate face doar din vointa sa.
Cine a avut macar odata, o mica simtire a adevarului real din ei insisi (de obicei oamenilor li se intampla in situatii foarte grave, la boli, la pierderea cuiva drag, atunci cand in sfarsit toate mastile cad) va intelege perfect ce inseamna sa fii din nou conectat cu sufletul tau, si ce inseamna asta. Justetea si ordinea reala a lucrurilor. Nu cele inchipuite de noi aici. Binele, frumusetea, compasiunea, etc. Desi ordinea reala a lucrurilor, pentru persoanele cu suflet, tinde spre aceste lucruri, dar intr-un mod mult mai organic, viu, nu prefacut si intors pe dos ca aici. Poti avea compasiune pentru cineva parasindu-l, de exemplu. Daca esti in contact cu adevarul lucrurilor, si vezi ca situatia respectiva cere asta. persoana respectiva traieste intr-un pattern, sau daca situatia respectiva iti emana ca asta e pasul de facut. O faci, si observi efectele. Peste un an persoana respectiva s-a schimbat complet, e altcineva, mai dibace, mai intreprinzator.
Binele in lumea din oglinda, nu-i neaparat bine. Cum nici raul, in lumea din oglinda, nu-i neaparat rau. Exista desigur actiuni negative indubitabile. Si la fel este valabil pentru unele actiuni luminoase. Desi dupa experienta si parerea mea, cel mai pozitiv lucru pe care il poti face in experienta asta, numita lumea din oglinda, este sa te uiti la tine insuti, sa traiesti doar cu focusul pe tine insuti. Lumea nu trebuie salvata de bieti muribunzi. Ea isi este propriul ei organism, iar cei ce incearca sa salveze lumea, sunt ori programati si propagandisti, ori suflete pure pierdute prin matrice, care au muscat momeala, incercand sa salveze lumea ca sa nu se salveze, niciodata, pe ei. Sa nu aiba niciodata timpul pentru ei. Frica de a realiza cine esti. Mda… cunosc bine asta.
Cel ce promoveaza o virtute, din pacate, face aceasta promovare pentru el insusi. E in lupta cu sinele sau. E scindat in mai multe persoane.
Lasati luptele inutile. Fiinta voastra, templul in care va aflati, e goala si bate vantul.
Lumea sunt eu, e inauntrul meu, deci pina la urma si la coada tot ce am de salvat sunt eu. Insa e adevarat ca cea mai eficienta metoda de a bloca pe cineva, este sa il pacalesti sa alerge dupa cai verzi pe pereti in lumea ” exterioara” .
Uite ce am gasit intr-o carte, legat de statul in prezent ( cind se refera la astrals, vorbeste despre demonasii de acolo ) ” When we allow ourselves to be inert and mechanically reflective, then we are at the mercy of the astrals, and ready to accept any absurdity as divine truth.”
“They shun a person in whom the flame of the spirit burns up straightly and ardently; but where it spreads out and is difused, they flock round him like
moths.”
Da. Exact asa e…