Jurnal / Introspectie / 11.07.2016

Nu am nici cea mai mica idee despre 1. Cine sunt 2. Ce pot 3. Ce scop am , si e foarte probabil sa nu fiu nimeni, sa nu pot nimic si sa n-am absolut niciun scop anume pe pamant, decat sa hranesc prin fiinta mea alte fiinte, dar ! nu ma mai intereseaza. Daca asta e singurul meu scop, atunci asta am sa fac. Am sa beau si am sa mananc, si am sa plang, si am sa ma simt asa cum sunt, hranind prin tot ce sunt fiintele urmatoare, si gata.

Nu am niciun scop, dar ultimele clipe care le am vreau sa le traiesc exact ca ceea ce sunt ele. Nu stiu sa disting o emotie de alta, nu stiu sa spun acum simt asta pentru ca, nu am luciditate, nu am nimic. Si imi recunosc mediocritatea, prosita, rahatul in care ma aflu. Nu am ce sa fac. Recunosc ca sunt introverita, ca de multe ori nu am chef de oameni si chestiile lor mi se par nostim de plictisitoare, si atat de mici, alteori imi permit sa ma bucur de cate o poveste, de cate o fiinta mai stralucitoare, sa ii admir frumusetea si sa imi vina sa plang pentru atata frumusete. Si cam atat, asta sunt. Nimic mai mult. Restul au fost doar iluzii, doar incercari.

Nu mai am nimic de facut.

—

DN 2016 (JURNAL)