M-am indragostit de-un demon

M-am indragostit de-un demon
Asa frumos, imbracat in alb
Cu ochii de marmura argintie
Scaparand scantei dinspre neant

Mi-am zis: nu poate fi
Ceva mai intim, mai sublim,
Ca ochii sai de-un farmec chin
Si-un vis aidoma-i pe pleoape.

Doar brazii noptii pot vorbi
Scanteile dintre-ale noastre soapte
Legende vechi ce nu se spun
Povesti ce nu se vor uitate.

M-am indragostit de-un demon
Frumos, cu ochii de departe
Din steaua ce n-o poti zari
Scanteind prea tare-n noapte

Mi-am zis, e clar, e imposibil
Sa fie el un vis aparte
E imposibil, si cu asta
Ma coboram si mai aproape.

Un demon nu-i cum toti ar crede
Ceva urat, diavolesc
Este scanteia cea mai tare
Dintr-un uman cam nefiresc

M-am indragostit de mine
De demonii din umbra mea
Si astazi te iubesc pe tine
Iubite, si toata teapa ta.

—

DN 2018