Visul de aseara: un strigat necunoscut

[…] Un alt happening din visul de aseara e ca … eram intr-o anume situatie, mi se pare ca dormeam in pat, si ceva ma tot sacaia, ma tot sacaia, poate un sunet, poate altceva, poate un caine sau pisica care probabil intrase in curte si ma deranja, nu mai tin minte ce… dar ceva ma tot deranja/sacaia. Am tacut, am tacut, pana cand la un moment dat m-am enervat si am tipat, am strigat la lucrul ala sa dispara, sa plece, ceva de genul “ce mama naibii se intampla acolo, dispari imediat” – dar bineinteles, cu alte cuvinte. Aaa, da, mi-am adus aminte ca am spus niste cuvinte intr-o limba complet necunoscuta, dar cam asta insemna. Bai nene… m-am speriat. Strigatul ala a fost atat de puternic, cu atata forta, ca m-am speriat. A fost un strigat de zici ca a tunat cerul, mi-au vibrat celulele corpului, le-am simtit pe toate, ca si cum zici ca un curent electric, un fulger a trecut prin toate celulele din corpul meu si cand am strigat … am strigat cu un soi de curent electric din toate celulele odata. Ceva extrem de puternic, care mi-a cutremurat fiinta.. de m-am speriat eu insami de strigatul si puterea mea. M-am speriat efectiv. Mi-a ramas si de dimineata in piele, in senzatie, cum s-a simtit acel tipat. Forta cu care am zis ceea ce am zis. Cred ca a avut legatura si cu limbajul cu care am zis, acel limbaj necunoscut aici, e un soi de limbaj pe care il cunosc undeva, e posibil sa fie propriu mie, un soi de limbaj al meu. Bai nene forta aia a fost asa imensa, ca orice ar fi ramas ar fi fost spulberat. Tin minte ca eu insami m-am speriat de efectul meu. Mi s-a zbarlit pielea pe mine.